Recurs in interesul legii, solutionat

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

C O M U N I C A T

În şedinţa din 21 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit în cauză, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Decizia nr. 1 în dosarul nr. 19/2012

Admite recursurile în interesul legii declarate de prim adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabileşte că organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat,instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant.

Obligatorie, potrivit art. 330⁷ alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2013.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Purtător de cuvânt al

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Judecător Minodora Condoiu

RIL

privind calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat

La data de 14.11.2012 Ministerul Public  Ministerul public a înaintat un proiect de recurs în interesul legii cu privire la „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 în referire la calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin.(2)   [fost 284 alin.(2)] din Codul muncii, republicat privind determinarea instanţei competente teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni”.

R O M Â N I A

MINISTERUL  PUBLIC

PARCHETUL  DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

PRIM ADJUNCT AL PROCURORULUI GENERAL

Nr. 265/C/1199/III-5/2012

Recurs în interesul legii înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 14 noiembrie 2012

C ă t r e, 

                   PREŞEDINTELE  ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

            În  conformitate cu prevederile art. 329 din Codul procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 32 din Legea nr.202/2010,  declar

RECURS  ÎN  INTERESUL LEGII

            În practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 în referire la calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin.(2)   [fost 284 alin.(2)] din Codul muncii, republicat privind determinarea instanţei competente teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni”.

 Urmare sesizării Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Braşov nr. 899/29/2011 din 06 februarie 2012, transmisă prin adresa nr. 3/S.U./2012 din 09 februarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul Competent să judece recursul în interesul legii, s-a verificat jurisprudenţa la nivelul întregii ţări în problema de drept enunţată anterior, constatându-se că, în cazul acţiunilor în justiţie promovate de organizaţiile sindicale în numele membrilor lor, în temeiul dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (2)  din Legea nr. 54/2003, anterior abrogării acestui act normativ prin art. 224 lit. a) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, practica judiciară are un caracter neunitar sub aspectul stabilirii legitimării procesuale active a organizaţiilor sindicale şi, consecutiv, în ceea ce priveşte determinarea instanţei competente teritorial să judece aceste cereri, după cum urmează:

  I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, identificată inclusiv la nivelul secţiilor civile ale instanţei supreme, în soluţionarea conflictelor negative de competenţă s-a apreciat că, în ipoteza analizată, organizaţiile sindicale au legitimare procesuală activă, iar instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererile formulate de acestea pentru apărarea drepturilor şi intereselor membrilor organizaţiei este cea de la sediul sindicatului.

          În argumentarea acestui punct de vedere s-a arătat că potrivit  dispoziţiilor art.28 din Legea nr.54/2003 în vigoare la data formulării cererilor  de  chemare în judecată, sindicatele apără drepturile  membrilor lor

în faţa instanţelor judecătoreşti şi au dreptul de a  întreprinde orice acţiune în justiţie în numele membrilor de sindicat, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză.

            Soluţia legislativă a fost menţinută şi prin  dispoziţiile art.28 din Legea dialogului social nr.62/2011, care în cuprinsul alin.(3)  statuează expres că, în exercitarea acestor atribuţii, organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă, conferindu-li-se, aşadar, legitimare procesuală activă ope legis.

            În consecinţă, în determinarea instanţei competente teritorial să soluţioneze o atare cerere, potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (2) [fost art.284 alin.(2)] din Codul muncii republicat, se ţine seama  de sediul sindicatului, chiar şi în acele situaţii în care unii dintre  membrii de sindicat domiciliază în circumscripţiile altor tribunale, pe temeiul coparticipării procesuale active şi al prorogării de competenţă. ( Anexa I)

             II. Într-o altă opinie, inclusiv la nivelul instanţei supreme,  s-a apreciat în aceleaşi ipoteze că,  din interpretarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 54/2003, în vigoare la data formulării cererilor de chemare în judecată, organizaţia sindicală stă în proces doar în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, în numele şi interesul cărora a promovat acţiunea. Calitatea procesuală activă aparţine membrilor de sindicat, deoarece existenţa sau inexistenţa drepturilor reclamate prin acţiunea în justiţie urmează a fi stabilită în privinţa acestora din urmă.

            Prin art. 28 din Legea nr. 54/2003 se conferă organizaţiei sindicale un drept de reprezentare legală, întrucât atât norma specială, anterior menţionată, cât şi dispoziţiile art. 69 din Codul de procedură civilă, referindu-se la drepturile de dispoziţie ale părţilor au în vedere pe titularul drepturilor procesuale, respectiv pe titularii drepturilor ce decurg din legislaţia muncii, ceea ce presupune că întotdeauna, indiferent dacă dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau este convenţional, reclamant şi titular al drepturilor procesuale şi al drepturilor deduse judecăţii este cel reprezentat, iar nu persoana reprezentantului.

           Faptul că organizaţia sindicală acţionează în calitate de reprezentant legal  rezultă şi din prevederile art.222 Codul muncii, anterior modificării acestui act normativ prin Legea nr. 40/2011 (devenit art. 219 din Codul muncii, republicat).

             În consecinţă,  dispoziţiile legale referitoare la competenţa teritorială de soluţionare a acestor cauze  se raportează la membrii sindicatului,  titulari ai drepturilor pretinse, iar nu la reprezentantul acestora, respectiv organizaţia sindicală, deoarece textele din Codul de procedură civilă şi din legile speciale care instituie norme de competenţă, referindu-se la domiciliul pârâtului sau reclamantului, după caz, nu pot avea în vedere pe reprezentanţii legali sau convenţionali ai părţilor.

           Ca atare, în aplicarea dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii rep. [fost art. 284 alin.(2)], determinant nu este sediul sindicatului, ci domiciliul sau reşedinţa membrilor  de sindicat  în numele cărora reprezentantul s-a adresat justiţiei.  ( Anexa II)

Apreciez primul punct de vedere exprimat ca fiind în litera şi spiritul legii  pentru următoarele considerente:

          Premisele legale ale apariţiei practicii neunitare ce fac obiectul prezentului recurs în interesul legii au fost reprezentate de modalitatea imprecisă în care  dispoziţiile art.28 din Legea nr.54/2003 recunoşteau organizaţiilor sindicale posibilitatea de a formula acţiuni în justiţie în numele şi interesul membrilor lor, pentru valorificarea drepturilor acestora izvorâte din lege, regulamente, contracte colective şi/sau individuale de muncă, etc., fără a fi nevoie de un mandat expres din partea celor reprezentaţi în această modalitate.

           Practica neunitară s-a menţinut şi după adoptarea Legii nr.62/2011 privind dialogul social, în care se statuează expres asupra calităţii procesuale active a organizaţiilor sindicale atunci când introduc în justiţie o acţiune în numele membrilor lor, fiind identificată, astfel cum s-a arătat în precedent, în privinţa acţiunilor în justiţie formulate sub imperiul Legii nr. 54/2003.

            Potrivit dispoziţiilor art.28 alin. (1) din Legea nr.54/2003, organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.

            Art. 28 alin. (2) din acelaşi act normativ statuează că, în exercitarea atribuţiilor respective, organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală, dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată.[1]

            Instituind dreptul organizaţiilor sindicale de a formula acţiuni în justiţie în numele membrilor lor, chiar şi în lipsa unui mandat expres din partea acestora, cu păstrarea, însă a drepturilor de dispoziţie procesuală din partea titularilor drepturilor subiective, textul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 configura elementele legitimării procesuale extraordinare a acestor organizaţii, depăşind astfel limitele unui simplu drept de reprezentare legală.[2]

            După cum s-a observat şi în doctrină, organizaţia sindicală nu acţionează în baza unei "puteri", ci de pe platforma unei "calităţi procesuale ce i-a fost recunoscută legal", (…) ea "nu reprezintă persoana în numele căreia acţionează în justiţie", ci "acţionează în nume propriu, dar în interesul acelei persoane", fiind "o acţiune în substituire, nu în reprezentare".[3]

            Legitimarea procesuală activă a fost recunoscută organizaţiilor sindicale, în considerarea ocrotirii intereselor membrilor lor, fie că erau interese de grup, fie individuale.

            Această concluzie se desprinde nu numai din formularea cuprinzătoare a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 54/2003, prezentat anterior, ci şi din dispoziţiile fostului art. 282 din Codul Muncii (actual art. 267 din Codul Muncii, republicat), în acord cu care pot fi părţi în conflicte de muncă, salariaţii, angajatorii, sindicatele şi patronatele, precum şi alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă.[4]

             Întrucât ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, organizaţiile sindicale au legitimare procesuală activă, inclusiv în conflictele individuale de muncă.

            Intenţia legiuitorului, în sensul că organizaţiile sindicale acţionează în calitate de reclamante este confirmată istorico-teleologic de evoluţia legislativă ulterioară abrogării Legii nr. 54/2003, respectiv de prevederile art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, rep., prin care se precizează expres calitatea procesuală activă a acestor organizaţii.

            În această manieră a fost consolidată orientarea de jurisprudenţă la care achiesăm.

            Întrucât organizaţiei sindicale i se recunoaşte legitimare procesuală activă, este necesar ca, în determinarea competenţei teritoriale, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul Muncii, republicat, să se ţină seama de sediul sindicatului.

            Într-o atare interpretare şi aplicare a legii nu se neagă caracterul exclusiv al competenţei teritoriale stabilite prin normele Codului Muncii, ci este asigurată o protecţie mai eficientă a drepturilor şi intereselor membrilor organizaţiei sindicale.[5]

            Această soluţie este aplicabilă şi în situaţia în care organizaţia sindicală acţionează pentru valorificarea drepturilor subiective ale mai multor membri de sindicat, având domiciliile în circumscripţiile unor tribunale diferite, însă nu pe temeiul litisconsorţiului/coparticipării procesuale active facultative şi, consecutiv, al prorogării convenţionale de competenţă, ci pe temeiul legitimării procesuale active extraordinare a organizaţiei sindicale.

            De altfel, această soluţie legislativă se regăseşte şi în redactarea art. 269 alin. (3) din Codul Muncii, republicat, care va deveni aplicabil cu începere de la 1 februarie 2012, în acord cu care, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă pentru coparticiparea procesuală activă, cererea poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi.[6]

             În concluzie, sub aspectele analizate, organizaţiile sindicale au legitimare procesuală activă, iar în determinarea competenţei teritoriale potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat [(fost art. 284 alin. (2)], se va ţine seama de sediul sindicatului – reclamant.

            Chiar dacă problema de drept analizată vizează situaţiile acţiunilor formulate în temeiul art. 28 din Legea nr. 54/2003, dezlegarea acesteia pe calea unei decizii cu caracter obligatoriu pentru viitor este necesară, din perspectiva  conflictelor de competenţă ce vor fi soluţionate de curţile de apel, potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cât şi din perspectiva recursurilor aflate pe rolul curţilor de apel ori care vor fi soluţionate de aceste instanţe în care chestiunea încălcării normelor de competenţă teritorială absolută este invocată ca motiv de recurs de părţi sau din oficiu.

*               *              *

                     Pentru aceste motive, în temeiul art. 330⁷ din Codul de procedură civilă, solicit admiterea recursului în interesului legii şi pronunţarea unei decizii prin care să asiguraţi interpretarea şi aplicarea unitară a legii în această chestiune de drept.

PRIM ADJUNCT AL PROCURORULUI GENERAL*

Daniel Marius Morar

___________________

* În condiţiile vacantării funcţiei de Procuror General, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul nr. 529/C/2007 al Ministrului Justiţiei, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 154 din 5 martie 2007.

---

[1]  Soluţia legislativă conţinută de art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 54/2003 a fost preluată după abrogarea acestui act normativ, în cuprinsul art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, republicată în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012, în Monitorul Oficial, partea I, nr. 625 din 31 august 2012, textul analizat păstrându-şi însă, numerotarea şi conţinutul iniţial.

  În plus, comparativ cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 54/2003, art. 28 din Legea nr. 62/2011 rep., conţine alin. (3) care precizează textual că, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţia sindicală are calitate procesuală activă.  

[2] În acest sens, Mihaela Tăbârcă - "Drept procesual civil", vol. I, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2005, p. 109 – 110; Mihaela Tăbârcă - "Excepţiile procesuale în procesul civil", Editura Rosetti, Bucureşti, 2002, p. 114; I. Deleanu - "Tratat de procedură civilă. Din perspectiva Noului Cod de procedură civilă", vol. I, Editura Wolters Kluwer, Bucureşti, 2010, p. 124; I. Leş - "Noul Cod de procedură civilă. Comentarii pe articole. Art. 1 - 449", Ediţia I, Editura CH Beck, Bucureşti, 2011, comentarii asupra art. 36 din Noul Cod de procedură civilă;

[3]  I. Deleanu, op. cit.

[4]  În acest sens, I. Leş, op. cit.

[5]  În acelaşi sens, decizia nr. 1572 din 19 noiembrie 2009 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 26 din 13 ianuarie 2010.

[6]  Textul a fost introdus prin art. 46 din Legea nr. 76/2012  pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 365 din 30 mai 2012;

    Potrivit art. 81 din Legea nr. 76/2012, astfel cum a fost modificat prin art. unic din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2012, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 606 din 23 august 2012, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010, intră în vigoare la 1 februarie 2013.

O proiectata Asociatie a Cadrelor Militare Disponibilizate

Peisajul politic sindical, cultural si social romanesc este caracterizat prin existenta a mii si mii de partide, partidulete, sindicate, asociatii si alte aglomerari pe aceeasi tema, datorita sindromului "Trahanache". Acela care ne impiedica, de sute de ani, sa progresam ca popor, natiune si stat. Fiecare roman vrea sa fie SEF, pentru ca le stie cel mai bine pe toate!

In sensul celor de mai sus, de parca n-ar exista zeci de asociatii ale rezervistilor care nu fac decat sa fragmenteze lupta pentru apararea drepturilor economice si sociale, circula pe internet o chemare la infiintarea unui nou ONG - Asociatia Cadrelor Militare Disponibilizate. O lanseaza simpaticul nostru condeier, bucurestean get-beget, introdus in Filiala SCMD Ramnicu Sarat, si aprig critic al oricarui act sau gest al conducerii SCMD, de la infiintare si pana astazi, dl. Ilie Marian.

Acceptand ca nimic din ceea ce am facut vreodata (inclusiv infiintarea sindicatului) ce facem si ce vom face vreodata nu a fost, nu este si nu va fi bine, ii uram domniei sale sa ne faca sa traim bine, desi am mai auzit aceasta expresie! Dar, din prietenie, ii atragem atentia ca Asociatia Cadrelor Militare Disponibilizate din Romania exista de ani buni, ca am luat legatura cu presedintele acesteia, dl. C-dor (r) Voicu Andrei, inca de la infiintarea sindicatului, urmand ca atunci cand lupta pentru redobandirea drepturilor noastre legitime va fi incununata de victoria asteptata, sa invatam ceva din experienta acestei asociatii pragmatice, axata pe desfasurarea de activitati economice, benefice, inclusiv pe productie.

Ii sugerez asadar d-lui Ilie Marian sa se orienteze spre alta denumire. De exemplu Asociatia Nationala a Napoleonilor si Cezarilor care le Stiu Ei Mai Bine pe Toate, o asociatie in care toti membrii sa fie presedinti, vicepresedinti si secretari generali. Noi o sustinem, pentru ca ar fi benefica si pentru noi si pentru ANCMRR si pentru alte ONG-uri ale militarilor, pentru ca ne-ar scapa de toti cei care, uitand ca au fost candva militari, au devenit nu "activisti" (cum erau odata) ci anarhisti in domeniul luptei sociale.

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

                                                                              

Peste 1.780.000 de români au ziua onomastică de sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), dintre cei 1.786.974 de români care au ziua numelui de Sfinţii Constantin şi Elena, 635.068 sunt bărbaţi iar 1.151.906 sunt femei. 

Majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica marţi - 490.646 - poartă numele de Constantin, alţi 79.871 - Costel, iar 32.728 - Costică.

De asemenea, alte 20.308 de persoane se numesc Costin, 10.534 - Costinel, 656 - Costi şi 325 - Costeluş.

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 880.574 poartă numele de Elena, alte 122.285 - Ileana şi 26.209 - Constantina.

Alte 64.690 de femei poartă numele de Lenuţa şi 52.582 - pe cel de Constanţa, 1.467 de persoane se numesc Nuţi şi 4.099 - Leana. 

A incetat din viata Lt. Col. (r) Nueleanu Adrian

A incetat din viata colegul nostru Lt.col (rz.) NUELEANU ADRIAN, cel care a coordonat, poate in cea mai intensa perioada, serviciul cazarmare-infrastructura al Brigăzii 41 Radiotehnice Timișoara. Pe zi ce trece, suntem tot mai putini... Cei care doresc sa-l petreaca pe ultimul drum o vor putea face miercuri, 08.05.2013, ora 13.00, la cimitirul ortodox din Sânandrei, jud. Timiș. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Catalin Mihalache

De Ziua Infanteriei, alaturi de SCMD, doi fosti sefi ai Statului Major General

Detalii privind refuzul Primariei Municipiului Bucuresti la cererea SCMD de a organiza o manifestatie publica in zona Piata Universitatii

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE (SCMD)

Comitetul Director

Adresa: Bucuresti, Bd. Poligrafiei, nr. 4, Sector 1, cod postal 013705

E-mail sindicatulmilitarilor@gmail.com Site http://sindicatulcmd.blogspot.com          Telefon  0725562223,  Fax  0318177371

Cont: BRD, Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410, Cod fiscal:26096263

Nr . 369/04.04.2013.2013

                                                                                                     

           Catre,

PRIMARIA GENERALA A MUNICIPIULUI BUCURESTI

DOMNULE PRIMAR GENERAL,                            

Va aducem la cunostinta ca in perioada 19 – 30 aprilie, 2013, intre orele 10.00-19.00, se vor desfasura in Bucuresti actiuni, organizate de catre SCMD, la Parcul Coltea , dupa cum urmeaza :

·                     In ziua de 19.04.2013, o «Conferinta de presa - manifestatie «, cu participarea  delegatiilor tuturor filialelor SCMD din tara si a altor categorii de militari in rezerva, retragere si veterani de razboi, nemembri de sindicat, ca invitati din partea ONG-urilor militare. Numar estimativ de participanti : 2000 (doua mii) de persoane ;

·                     In perioada 20 – 30.04.2013, dorim sa asiguram o pichetare permanenta in aceeasi zona, in acelasi interval orar, pentru continuarea dialogului cu media, doar cu reprezentanti ai filialelor si invitati din Bucuresti si Ilfov. Numar estimativ de participanti : 300 (doua sute) de persoane. 

Scopul actiunilor este acela de a atrage atentia mass-media asupra legitimitatii solicitarilor SCMD, transmise guvernului si conducerii USL, in zilele de 02 si 04.martie a.c. si de a veni in sprijinul persoanelor din guvern si parlament, care actioneaza in sensul promulgarii unei legi reparatorii pentru rezervisti, inainte de promulgarea Legii Pensiilor Militare de Stat.

Din partea noastra sunt imputerniciti sa asigure si sa raspunda de masurile privind buna organizare, col. (r) dr. Mircea DOGARU – tel. 0736601.020, cpt.cdor. (r) Razvan SIRBU – tel. 0736.600.973 si col. (r) Mihail–Adrian STEFAN – tel. 0736.600.974, astfel incat actiunile sa se desfasoare in conditii pasnice, civilizate si sa nu degenereze in acte de violenta. Personalul desemnat de noi sa execute masuri de ordine pe parcursul desfasurarii adunarilor va purta insemnele distinctive ale SCMD.

Pentru asigurarea sonorizarii, organizatorii vor folosi urmatoarele mijloace tehnice proprii: autoturismele Dacia B-188-SCM, ori B-23-NWK, statie de amplificare mobila, boxe audio. In conformitate cu art. 12, lit. d) din Legea 60/1991, vom asigura delimitarea spatiului de desfasurare al activitatilor.

In sprijinul bunei desfasurari a actiunilor, solicitam din partea Primariei si a organelor de Politie si Jandarmerie sa ia urmatoarele masuri:

·         din partea Primariei - aprobarea locului de desfasurare a actiunilor;

·         din partea Politiei si Jandarmeriei - asigurarea locului de desfasurare a actiunilor.

Cu stima si multumiri,

PRESEDINTE,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

  (Va prezentam raspunsul Primariei Generale la cererea SCMD)

Consideratii asupra infanteriei romane la ceas aniversar

Arma cu cea mai indelungata existenta in istoria militara a romanilor, cu bogate traditii de lupta si jertfe pe masura, date pe campurile de batalie, infanteria romana sarbatoreste anul acesta la 30 aprilie, 183 de ani de la crearea sa ca structura militara moderna.

Rememoram, la 30 aprilie 1830, prin hotararea de a se forma in “Vlahia” 6 batalioane de pedestrime si 6 escadroane calarime, in Moldova un batalion de pedestrime si un escadron de cavalerie, INFANTERIA, ca arma moderna a Principatelor Romane.

Cea mai veche dintre arme, supla si mai putin costisitoare decat alte arme, infanteria este in prezent adaptata la varietatea de interventie simetrica si asimetrica intr-un mediu fluid oferind comandantilor interarme posibilitati multiple de intrebuintare a acesteia.

Acum in anul aniversar al armei infanterie, gandul si indemnul care ne provoaca este acela ca infanteristii armatei noastre trebuie sa-si continuie in a-si face datoria cu aceeasi onoare si demnitate ca pana in prezent. Am dovedit tarii si aliatilor nostri faptul ca infanteria romana isi probeaza cu success calitatile individuale si colective in misiunile de aparare a tarii si de operatii in sprijinul pacii, sub egida ONU, NATO si UE.

De asemenea, pentru rezervistii militari infanteristi sau de alte arme si specialitati militare este imperios necesar sa continue actiunile legale impotriva structurilor politice efemere din arcul puterii care, cu intentie sau din culpa, incalca prevederile Constitutiei Romaniei, in detrimentul celor care si-au facut pe deplin si cu onestitate datoria sub drapelul de lupta tricolor.

LA MULTI ANI INFANTERIEI ROMANE!

Conform traditiei, infanteristii rezervisti din SCMD, vor depune o coroana de  flori la Monumentul Infanteriei (Sos Kiseleff – vizavi de Muzeul Taranului Roaman), in data de 30 aprilie 2013 orele 12.00,  iar incepand cu orele 14.30 programul va continua la localul public CALISSE (contra cost) , langa Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport.

Adresam totodata rugamintea tuturor infanteristilor din filiale sa organizeze manifestari similare.

COMITETUL DE ORGANIZARE

Gl. Lt (r) Neculai Bahnareanu, 0736600968

Col. (r) Ulisse Miroiu   0722376126

Col. (r) Marian Tudor  0736601050

Opinii cu privire la pregatirea manifestatiei publice pe care SCMD o va desfasura la 19.04.2013 in zona Piata Universitatii

Stimati colegi,

Am numarat componenta structurilor de conducere ale SCMD (centrale si de la filiale) asa cum apar ele publicate pe pagina filialelor: http://filialescmd.blogspot.ro/. In urma centralizarii rezultatelor, "am descoperit" ca din aceste structuri de conducere fac parte 522 membri (cifra, probabil, nu este exacta dar foarte aproape de realitate). Or fi multi, or fi putini, nu este caderea mea sa apreciez. Ceea ce ma ingrijoreaza este faptul ca, desi mai sunt 8 (opt) zile pana cand urmeaza sa aiba loc actiunea stabilita de Comitetul Director, reactiile "vizibile" din partea celor 522 sunt firave. Cu cateva exceptii!

Ma asteptam, cel putin mediatic, la o avalansa de proportii a actiunilor "ofensive" din partea Birourilor Operative (comunicate, chemari etc.). In loc de asta, tacere sau repetarea neutra a comunicatelor BO SCMD (central). Cu cateva exceptii!

Nu mi-am inchipuit si nu-mi inchipui ca, daca organizatorul actiunii este CD/SCMD, BO ale filialelor au numai rolul "sa comunice pana la data de 15.04.2013 numarul  de participanti". TREBUIE SA DEVENIM AGRESIVI PE BLOGURI, FACEBOOK, IN PRESA LOCALA si in tot ceea ce inseamna mijloc de comunicare pe tema participarii la actiunea din 19 aprilie. Celor 522 trebuie sa ne alaturam si noi, cat mai multi. In actiune, nu in asteptare strategica!

Stimati colegi,

Subscriu total opiniei Domnului General Mandu: de reusita actiunii din 19 aprilie depinde mai mult decat oricand viitorul SCMD. Pe 20 aprilie vom fi recunoscuti ca o forta reala si credibila sau ne vom auto-neutraliza si vom deveni "filiale onorifice"!

Ne-au mintit si ne-au batjocorit toti - parlamentari, presedinte, prim-ministru, ministri, judecatori -, indiferent de culoarea sau sustinerea politica. S-au schimbat trei randuri de "puteri", fara ca drepturile noastre furate sa ne fie redate. Si-au incalcat, rand pe rand, promisiunile si au "facut ceva" pe acordurile incheiate. Si noi ce facem, speram in vremuri mai bune? Nu sunt sperante, sunt iluzii!

Cat despre "ultimii de cart la putere", ascultati vorbele doamnei

Cristina Anghel: "Noi am mintit, nu ne tinem de cuvant. Suntem mai rai decat pedelistii. De la ei se putea astepta, dar cand vii pe un val de speranta de 70%, cand le spui oamenilor in ochi ca astia au fost niste nenorociti, iar tu uiti de promisiunile astea, nu e corect, nu e cinstit! ... Eu cred ca daca nu te tii de cuvant, primesti inapoi tot raul pe care l-ai facut, toate nenorocirile se intorc impotriva ta si a celor dragi tie ca un bumerang. Nemerniciile nu sunt iertate. Trebuie sa fim corecti si cinstiti fata de oamenii care ne-au trimis in Parlament, nu merita cosmetizari din partea noastra. Eu nu stiu cum oamenii ne mai suporta...". Oare ce-ar fi daca am invita-o pe distinsa doamna la actiunea noastra?

Sau/si pe dl. lt. Gheorghe Alexandru. Sau/si pe alti senatori si deputati, cu riscul de a fi ovationati sau huiduiti!

Exponentii minciunii si perpetuarii batjocurii sunt doi: Ponta si Antonescu! Ei sunt Puterea! Ei au mintit! Ei sunt oamenii fara onoare! Daca pe acestia ii vom face sa simta raceala raului care se intoarce impotriva lor, vom reusi. Cu duritate si fermitate, trebuie sa ne perceapa ca fiind PUTERNICI, OSTILI SI NEIERTATORI! Altfel, totul va fi in zadar.

Daca in Bucuresti iar vom fredona cantecele lui Socaciu sau vom zbiera impotriva lui basescu (chiar daca o merita!), cei doi sefi de partide vor vinde in continuare gogosi, noua si opiniei publice. Si iar ne vor folosi, politic!

Trebuie sa le spunem raspicat celor doi ca "nemerniciile nu sunt iertate" la nesfarsit. Fara compromisuri!

Acesta este punctul meu de vedere cu privire la actiunea SCMD din 19.04 2013, pe care inteleg sa vi-l impartasesc si dumneavoastra.

Cu stima,

Ion Martin, col. (r.)

SCMD Filiala Sector 6 Bucuresti - membru

Comunicat de la Lt. (r) Alexandru Gheorghe sau cum isi respecta Armata ofiterii sai patrioti si curajosi

Dupa cum stiati, azi 11.02.2013, se implinesc doua saptamani de la audienta avuta cu ministrul Apararii, dupa aparitia la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3. Foarte multi m-ati intrebat ce s-a rezolvat a doua zi cand am fost primit de catre ministru. Mai jos va voi detalia intalnirea de acum 2 saptamani si evolutia ulterioara a cazului:

Sunt primit intr-adevar de ministrul Apararii, impreuna cu un secretar de stat. Dupa 10 minute, in care nu s-a discutat nimic concret referitor la reincadrare, domnul ministru mi-a replicat ca "sper ca nu va asteptati sa va dau un raspuns pe loc" ca mai apoi sa fiu "predat" spre discutii domnului secretar de stat. Impreuna cu acesta si cu inca 2 colonei juristi am continuat discutiile. Desi dansii au cerut sa analizam punctual problemele cazului, niciunul nu si-a notat absolut nimic, si niciunul nu a vrut sa ofere vreun raspuns la vreo intrebare punctuala pe care am adresat-o. Si bineinteles ca nici nu aveau cum, cand acum un an de zile, ei fusesera cei care cautasera chichite in lege ca sa fiu dat afara. Deci sunt trimis sa discut cu exact aceeasi oameni care intocmisera documentele prin care am fost exclus. Singurul lucru pe care si l-a notat o doamna jurista colonel, a fost lista cu cei carora le voi intenta proces pentru abuz in serviciu si abuz in serviciu in forma continuata, fapte penale. La finalul discutiilor, toti grabindu-se pentru a ajunge la protocol, secretarul de stat mi-a cerut un ragaz de 2 saptamani pentru a analiza cazul, cu mentiunea ca voi primi un raspuns la expirarea acestora. Vineri, in data de 08.02.2013 sunt sunat de aceeasi doamna colonel, care imi comunica faptul ca sunt asteptat marti, 12.02.2013 de catre secretarul de stat, pentru a mai discuta "cu bune si rele" aspecte ale cazului, eventual sa fac si o petitie catre secretarul de stat la care acesta imi va raspunde in termenul legal de 30 de zile. In acest moment, vazand cum sunt plasat din nou de la Ana la Caiafa, si iar se trage de timp, i-am raspuns doamnei colonel ca am facut destule petitii un an de zile, ca refuz sa mai fiu pus pe drumuri jumatate de tara, degeaba, si ca nu voi fi prezent in data de 12.02.2013.

Fiecare sa judece dupa cum va dori. Am scris aceste randuri pentru cei care timp de doua saptamani m-au intrebat ce s-a rezolvat. Mai mentionez ca intalnirea avuta cu domnul Dobritoiu in vara, pe cand era Ministrul Apararii, a durat o ora jumatate si s-a terminat cu rugamintea de a face un raport pentru reincadrare.

Refuz sa mai fiu tratat la acest mod, dupa ce un an de zile am fost pus pe drumuri de foarte multe ori, in speranta unei concilieri pe cale amiabila. 

Lt. (r) Alexandru Gheorghe